Psalmul 118:24

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!
Psalmul 118:24

Sunday 29 November 2015

Caciulițe croșetate și gulerașe tricotate, seturi pentru bebeline

Și din nou pentru fetițe! Seturi pentru fetițe. Dar nu-i abandonez nici pe băieței. Promit!

Un set este compus dintr-o căciulă și-un fular/ guler.
Caciula este crosetata inr-un model tare simpatic, cu bobite, iar fularul este tricotat.
Fularul tricotat tubular, gen burlan, este foarte practic pentru ca nu se desface, ca si fularul clasic, nu se pierde. :)
Firul setului ALB este compus din lana si acril, precum si-un firicel de lurex, ceea ce-l face usor sclipicios, cam asa cum e
zapada cand bate soarele pe ea. 

Setul roz este realizat din Baby Acril, gros si deosebit de moale.
Ambele sunt garnisite cu fundite din satin imprimat cu picatele albe.
Marimea 1-2 ani, depinde de bebelină. Pentru cei interesați pot da mai multe informații.


 

 





Nu-i așa că-s simpatice?
Mai pot fi realizate pe vernil, lila, bleu, mov si multe alte culori.
Vă pup,
Ella



Caciulite si fularele pentru baietei

De multe, multe ori mi s-a reprosat ca am modele doar pentru fetite, si cam asa si era. In ultima vreme, la cerere, am facut si modele pentru baieti. S-au nimerit chiar două cereri consecutive. Să fie un semn? :)
Modelele de mai jos merg, totuși, și la fetițe, doar că nu sunt așa dichisite, cum ne-am obisnuit sa fie caciulile fetelor.
Sunt din fire groase, calduroase, 50% lână, nescărpinăcioasă, țin să specific asta.

 

 

 

 

Năstureii sunt din lemn. Când i-am cumpărat, cu ceva vreme în urmă, am zis că o să-mi ajungă până la adânci bătrâneți, dar așa de mulți am folosit în ultima vreme, încât trebuie să mă gândesc să reînnoiesc stocul. Sper să găsesc tot așa, simpli, pentru că îmi plac mult mai mult. Sunt frumușei și cei pictați cu floricele, dar nu toți arată la fel de bine. Ăștia simpli sunt mai ușor de asortat.
Sper să vă placă. Dacă pot să vă servesc cu ceva, știți unde mă găsiți. În pagina "Contact".

Vă pup,
Ella




Friday 27 November 2015

Căciulițe "Frățior și surioară"

Nu scăpați așa ușor, doar cu poza de ieri! V-am spus că îmi plac mult
Am revenit cu detalii și cu mai multe poze. Ultimele. Haha!
 
Frățiorul.



Surioara.


 

Sunt croșetate din același fir (lână cu acril) gros și foart moale.
Pe "surioara" am asortat-o cu o fundiță  roz, combinația de gri și roz fiind una dintre preferatele mele.
Căciulița "frățior" am făcut-o cu gri și bleu, și i-am cusut năsturei cu bufnițe.

 

Ar fi ceva să le văd la purtător, dar nu prea cred. Au plecat departe, și de regulă mi-e jenă să le cer oamenilor poze, deși-s curioasă tare! Mă mulțumesc și cu mesajele frumoase. :)
Vă pup!

Fratello e Sorella

Iar m-a apucat miezul noptii, dar pur și simplu nu pot merge la culcare, deși-s chioară de somn și perușii mei mă tot strigă, fără să vă arăt asta:

 

Sunt așa de încântată de ele!
O să ajungă la un frățior și-o surioară, din Anglia (ca să mă laud :P)
Me... sleepy and happy! :D
Vă pup!

Saturday 21 November 2015

Căciuli Croșetate și Tricotate

Plouă, plouă, plouă, plouă, plooooouă! (A se cânta pe melodia de la "ninge, ninge, ninge, etc.")
Săptămâna asta am avut o mare poftă de croșetat și tricotat căciuli, așa că am trecut pe aici ca să vă arăt ce-a ieșit.

Acestea două, spre exemplu:
una este tricotată iar alta croșetată. 

 
 Ambele sunt lucrate cu același fir. Nu s-ar zice, nu-i așa?
 
  
70% lână și totuși foarte moi, fără să zgârie fruntea.
În plus, se spală la mașină. 
La fel și căciulile ce urmează.
 

 Perfecte pentru cine dorește un moț blănos, dar totuși, detestă să poarte blană naturală. Moțul ăsta din lână e mai blănos decât însăși blana. :))
Ambele căciuli sunt unisex.

Următoarea căciulă e pentru alergicii la lână. Este tricotată din acril soft, adica moale, moale de tot. Dat fiind că nu are lână, mi-am dat silința să fac un model mai deosebit, ca să echilibrăm puțin situația.

Pe bumbulețul ăla maro scrie "handmade", ca să fie clar. :))
Următoarea e pentru săniuș, părerea mea.
70% lână, moale, ne-scărpinăcioasă, dimpotrivă, moale și plăcută la atingere.
 

În incheiere:

 

Ăștia doi nu știu ce secrete au, dar șușotesc într-una. Vedeți?
Drept pedeapsă le-am luat căciulile, pentru că trebuiau ambalate, oricum, și s-au bosumflat. Acum stau pe canapea și se uită lung la mine. :D

Acum întrebarea care se ridică este: dacă v-am arătat tot odată, ce-o să vă mai arăt zilele următoare? O să vin iarăși și o să vă fac capul mare cu problemele mele existențiale. Sorry!! :))

Vă pup cu drag!
Duminică frumoasă!
Ella




Monday 16 November 2015

Citrice

În după amiaza asta, la un moment dat, am plecat să mă plimb, pentru că "pisicul" meu avea nevoie să iasă dintre cei 4 pereți plus tavanul, care uneori apasă greu. Așa am ajuns, inevitabil, și printr-un supermarket de unde mi-am cumpărat clementine. N-am avut răbdare până acasă, așa că am deschis una pe drum (locuiesc într-un orășel mic, fără pretenții, unde e ok să mănânci pe stradă, orice. Dacă vrei, chiar și sarmale) și, vai, vai, vai, de parcă nu era DEJA o zi din categoria celor grele, mirosul ăla de clementină/portocală/mandarină m-a proiectat direeeeeect înapoi cu vreo 35-40 de ani, în vremurile când eram mică- mică și iubită-iubită, cum numai un copil, de către bunici, poate fi.
M-a apucat un DOR de bunica mea! Cu greu am reușit să ajung înapoi acasă fără să mă smiorcăi pe drum.
Acasă, ce să vezi? Casa goală, așa cum am lăsat-o!

Omul-Clementină

Pe cele mai frumoase, alea cu frunzulite, le-am mancat deja. De ce m-oi fi aruncat fix la alea prima dată, nu știu, că doar nu le-am mâncat cu tot cu frunze! 
 Omu-Clementină, îmi ține companie în seara asta. Ne facem o budincă de ciocolată, mai croșetăm ceva și poate ne uităm la un film. Asta dacă nu-l mănânc.
Vă pup!

P.S. Gândul că: "toate lucrurile lucrează împreună spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu"(Rom8:28), adică și cele bune și cele rele, mă face să sper că ceva bun va ieși din toată treaba asta. In the end.

Friday 13 November 2015

Set Roz, Glugă - Guler plus mănuși (și Crăciunița mea)

 Glugă - guler tricotată, cu margine croșetată, dantelată, decorată cu o floare croșetată care are în centru un năsturel de lemn.
Mănușile sunt tricotate, au un singur deget și model cu torsade.
Sunt realizate dintr-un fir foarte, foarte moale și plăcut.


 

 



 

Mă găsiți și pe Facebook
Și nu uitați să dați o raită și pe aici:

Să vă arăt ce minunăție îmi zâmbea dimineață, când am deschis ochii. 

 


 Mi-e tare dragă floarea asta. Am primit-o de la frate-miu în urmă cu câțiva ani.
Vă pup cu drag!
Ella




Wednesday 11 November 2015

Coliere realizate manual, din bumbac mercerizat

Pot fi realizate pe multe alte culori sau combinatii de culori.
Sunt foarte vesele, simple dar de efect, iar datorita bumbacului sunt si placute la purtat, neiritând pielea sub niciun chip.
Floricelele au cusute în centru mărgeluțe sidefate.
La spate se încheie cu un năsturel asortat.

 




 





Vă pup!



Tuesday 10 November 2015

Rochita Tricotata Pestriță

Aceasta este cea de-a doua rochita, cea despre care vă spuneam ieri. Pe prima, Winter, ati vazut-o ✤aici✤.
Aceasta este diferită de Winter și ca croi (puțin) dar și ca fir.
Ca și croi e diferită prin faptul că are o bandă elastică jos, la tiv, iar gulerul e mai înalt și mai puțin larg.
Am folosit doua fire diferite: unul vișiniu, acril 100% și unul tărcat, cu 50% lână. Mânecile le-am făcut simple, doar din fir tărcat. Gulerul și manșetele doar din fir vișiniu.
Am calculat greșit numărul de ochiuri necesare, așa că nu mi-a ieșit bine din prima. Din prima parte a feței, cea care mi-a ieșit prea îngustă, am făcut un fular. :)
Vă avertizez, rochița a ieșit tare drăguță, dar pozele sunt groaznice. Azi a fost "lumină de seară" toată ziua, mai-mai că-mi venea să stau cu becurile aprinse, motiv pentru care pozele nu-s grozave. Sunt făcute la lumina becului...

 

 

 
Păi cam asta ar fi. Sper să vă placă.
Vă pup cu drag!
ella



Unșpe jumate

Repetați cuvântul "unșpe" de vreo 20 de ori, să vedeți ce ciudat începe să sune.
Iarăși e unșpe jumate. Parcă e același de aseară. Parcă ziua de astăzi nici n-a fost, deși știu sigur că a fost, pentru că am terminat rochița aia de care pomeneam într-o postare trecută.
Mă tot gândeam care-i problema în a fi singur. Păi, una dintre probleme ar fi că nu ai altă persoană asupra căreia să-ți îndrepți atenția, decât propria persoană, și dacă nu ești prieten cu tine, dacă de-a lungul vieții nu ai învățaț să-ți fii propriul prieten, n-o să-ți prea placă compania ta. S-ar putea să te plictisești cu tine însuți, deși, drept să spun, am avut destule zile în care m-am distrat de una singură și chiar mă întrebam dacă e ok. :))
Problema mai e și alta. Știi că ești părinte, că ești soț/soție, dar când ești singur, doar tu cu tine, cine ești? Ta-dam!!
O prietenă ne spunea astăzi, mie și unei cunoștințe, că gândim prea mult, de-aia avem atâtea probleme. Și sunt convinsă că are dreptate. Cugetăm prea mult la lucruri care nu au așa mare importanță, în loc să trăim pur și simplu, să luăm lucrurile așa cum sunt, să ne bucurăm de ce avem și să trecem cu vederea peste ce ne lipsește.  Ar trebui să fim mai practici.

Ghiocel și Suzana se poartă ciudat în noaptea asta. Sunt neliniștiți și se tot zburlesc. De obicei Ghiocel e cel cu probleme, îl bănuiesc că ar fi astmatic. Alergic la lumânări e sigur.

Ia uitați ce am eu:


Vântul suflă cu putere în continuare. Dacă închizi ochii, îți poți imagina că ninge și viscolește.
Nu mi-e somn absolut deloc, și nici n-am de gând să mă chinui încercând să adorm, așa că o să mă uit la un film. Sigur dupa 20 de minute adorm, oricare ar fi el. :D

Vă pup!

Monday 9 November 2015

Pervazul ferestrei mele fâlfâie în vânt

E 11 jumate, noaptea.
Știu că am mai scris o postare în seara asta, acum vreo 2 ore, dar aia era programată. Asta nu-i.
Am niște gânduri prin cap și n-am cui le spune, pentru că oamenii cu care vorbesc eu de obicei sunt departe și dorm. Am chef de povești. Aș putea începe un jurnal, al mii-lea, dar pe ăla nu l-ar citi nimeni, și-atunci ce folos, pentru că eu vreau să mă "audă" cineva, poate îmi și răsunde.
Afară bate un vânt nervos. Pervazul de la fereastra camerei în care dorm se zgâlțâie și zdrăngăne ca disperatul. Mă întreb dacă dimineață o să mai fie la locul lui. Mie îmi place vântul, îmi place mult de tot, cred că am mai scris asta pe undeva, dar am constatat că nu mai e așa plăcut când ești singur acasă.
M-am pus în pat pe la zece jumate, cu intenția clară să citesc. Am probleme cu cititul în ultima vreme, din simplul motiv că nu mă pot concentra. Citesc două rânduri și-apoi mintea mea o ia pe arătură. Îmi aduc aminte de zilele în care citeam cu nesaț, și nu puteam lăsa cartea din mână, și mi-era ciudă când trebuia să o las că aveam treabă. Cum puteam? Ce n-aș da să mă pot afunda și acum într-o carte, să evadez puțin, să mai văd cum e și pe alte meleaguri, în alte lumi. Deci, m-am pus în pat cu intenția clară să citesc dar n-am făcut-o. Am căzut pe gânduri, ca tot omul.
Mă gândesc la pervazul meu care se agită ca disperatul și care îmi dă un sentiment de pustiu. La vântul de-afară care nu pare deloc prietenos în noaptea asta. La teracota mea care e rece, pentru că n-am vrut să fac focul, c-am zis ca e cald în seara asta, dar cred că mi-era cald de la cănile de ceai de mentă cu lămâie pe care l-am băut toată seara. Am pus un radiator, lucru pe care o să-l regret amarnic când o să vină factura la lumină, dar asta este. Îmi place radiatorul ăsta și din cauza luminii pe care o dă noaptea. Trebuie să găsesc să cumpăr o lampă/veioză cu lumină de radiator. :D
Dacă mi-a fost cu adevărat frică de ceva în viața asta, mi-a fost frică de singurătate. Nu mi-e frică de moarte, pentru că ea, practic, nu există. E doar o trecere. Întotdeauna mi-a fost frică de singurătate. Poate pentru că în mintea mea de copil, când eram copil, a existat pericolul de a rămâne singură pe lume. Nu intru în detalii că nu-mi face plăcere.
Anul trecut era să rămân singură, dar am fentat. Am fugit și eu. Vă amintiți că am plecat în Germania? Deci am fentat. Anul ăsta lucrurile s-au repetat, efectiv totul s-a repetat, circumstanțele, evenimentele, numai că n-am mai reușit să fug. Ba mai rău, am pierdut-o și pe bunica, și am rămas să înfrunt totul singură. Dumnezeu, cred, a vrut neapărat să mă treacă prin asta, ca să mă facă să-mi confrunt cea mai mare frică. Frica de singurătate. Primele zile au fost oribile. Anxietatea și tristețea, durerea, au stat călare pe mine. După vreo săptămână eram sigură că n-o să reușesc. Încet, încet, am reușit să mă mobilizez, și să-mi amintesc că nu-s o legumă, că trebuie să lupt, că trebuie și pot să-mi controlez sentimentele, că acestea pot fi uneori înșelătoare, nerealiste, și că pot alege cum mă simt: victimă sau învingătoare. Acum, după o lună jumate de singurătate, pot spune că am scăpat de frica asta. Nu e chiar atât de rău. Nu e cum credeam că ar fi. Nu-mi place, nu-mi place absolut de loc, dar nu e cum credeam că va fi.
Totuși, marea mea întrebare e: este, oare, posibil să îmi repopulez casa, și mai ales viața, din nou?
Știți voi ce vreau să zic. Înainte era mare veselie și gălăgie pe aici. Lucrurile și-au urmat doar cursul firesc, și nu e rău, dar ce e de făcut de-acum în colo? D. o să se întoarcă, slavă Domnului! Pff, ce petrecere în doi o să facem! Dar cu restul cum rămâne? Adică ce e de făcut după ce copiii își urmează cursul lor în viață și pleacă din cuib? Golul ăla cu ce îl umpli, că sincer, eu încă n-am găsit răspunsul la întrebarea asta. Mi-a mai murit și cățelul. Și Bertha, perușul meu cu totul și cu totul special. Acum și bunica. Să zicem că-mi cumpăr alt cățel, deși nu mă trage deloc inima să fac asta. Dar altă bunică? Alt copil în casă? O sechestrez pe fiică-mea când vine în vacanță. :))) Dacă citește postarea, o să-i fie frică să mai vină!! Deci, eu cum îmi repopulez viața? Chiar nu știu.
Ști ce cred? Cred că trebuie să îmi număr bine, bine de tot binecuvântările, să fiu recunoscătoare foarte tare pentru tot ce încă am, și să sper. Să sper că Dumnezeu va face din imposibil, posibil. Că va face pentru mine lucruri care nici nu-mi trec prin cap, și că va face ceva așa de minunat cu viața mea, ceva ce-mi întrece imaginația, și-o să mă uit în urmă și-o să zic: " la asta nu m-aș fi gândit nici într-o mie de ani!".
Sunt mulțumită de concluzia la care am ajuns! Vezi, e important să ai cu cine să stai de vorbă, te-ajută să-ți clarifici gândurile. Până și vântul s-a oprit, pervazul s-a calmat și el.
Cine are răbdare să citească postarea asta până la capăt primește un pupic telepatic! :)))
Ooo, încă ceva. Ceva de la fața locului.

 

Uite așa stăm noi: eu, Ghiocel și Suzana, în miez de noapte, la lumina radiatorului, a laptopului si a lămpii (câtă risipă de energie electrică!! o s-o regret! :)) ) și ne gândim la un viitor vesel și fericit. Și populat.
Iarăși bate vântul! 
Vă pup!
Ella.





Sunday 8 November 2015

Rochita Tricotata "Winter"

N-am mai tricotat de mult o rochita. Să tot fie 2-3 ani, nu stiu exact. Baaaa mințesc! Mi-am făcut mie una, iarna trecută, dar n-am pozat-o, deși am purtat-o mult. N-am simțit nevoia să mă laud cu ea. :-D
Cum a apărut rochița asta: mă informează fiică-mea că are nevoie de rochițe groase și că urmează, curând, să plece în căutarea unora, tricotate chiar. What??? Am roșit de indignare! Noi, în familia asta, pur și simplu nu dăm banii pe rochițe tricotate. Ne facem singure! :)) Așa că, mi-am afundat capul în dulapul cu fire, scotocind frenetic. Am ales niște fire cu 70% lână iar modelul e modelul acestei Glugi/Guler, pentru că mi-a plăcut mult cum a ieșit. Chiar și combinația de culori e aceeași: mov cu alb.

 

Sper să-i vină bine, că dacă nu, am lucrat fix degeaba.

 

E dreaptă, dar mă gândesc că poate fi purtată cu o curea mai lată, o centură ceva. Era super dacă o făceam ușor evezată dar sper să vină bine și așa. Era altă treabă dacă o aveam pe domnișoara mea aici, sa o măsor eu cu mâinile și centimetrul meu, să facem o probă pe parcurs, etc. Așa că... cam am emoții. 
Mai am o rochiță în lucru. Am combinat un fir vișiniu cu unul tărcat. A ieșit interesant. Sper să o termin mâine. 
Vă pup! O săptămână binecuvântată să avem!

Tuesday 3 November 2015

Caciuli crosetate, in dungi, pentru oameni mari ☺


 
Caciuli crosetate, din fir gros si moale, in culori vesele.
Circumferinta 54-60cm

 



 

Amândouă îmi plac foarte mult. Chiar sunt groase și călduroase. Sunt din acril-soft, adică moale-moale. Dacă nu le ia nimeni până de Sf. Nicolae, atunci una e a mea. Cadou de la mine pentru mine. Daca le ia cineva, imi fac alta. Sâc! 

În altă ordine de idei, mi-a înflorit Crăciunița. Așa o surpriză frumoasă mi-a făcut ea mie! Eram eu azi plouată, în treaba mea, fără prea mult chef de ceva, și ... POC! Fac eu turul casei, să-mi ud floricelele și ce să vezi? Micuța mea, timida mea, singuratica mea, are boboci.
Mi-a schimbat ziua complet! Am luat-o ca pe un semn bun. Am nevoie de semne bune, de vești bune și de întâmplări frumoase. Nevoie urgentă!

Vă pup!!!



Monday 2 November 2015

Jambiere Tricotate din lână

De "habar n-am când" mi-am propus să fac jambiere, dar ba a intervenit una, ba alta, și jambierele au ramas doar pe lista "de facut".
Totusi, a venit si ziua lor, ziua jambierelor.

 Sunt din lână 100%, ecologică, lâna aceea pe care o cunoaștem prea bine, aceea ușor înțepătoare, care stimuleaza circulatia. Le-am împodobit cu fundițe din dantelă de bumbac și năsturei. Sunt foarte călduroase.
Sper să vă placă!
*disponibile*

 




  Vă pup!